Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Prezentare generala

Comuna Bereşti Tazlău este aşezată în depresiunea subcarpatică Tazlău-Caşin, la o altitudine de 420 m, pe valea râului Tazlău.

Situată în centrul judeţului Bacău, comuna are următorii vecini:

  • N – comuna  Ardeoani
  • E – comuna Strugari
  • S – comuna Sănduleni
  • V – comunele Berzunţi şi Poduri

Comuna Bereşti Tazlău are în componenţă 7 sate, aflându-se în această organizare administrativ teritorială din 1968, prin unirea comunei Bereşti Tazlău (cu satele Bereşti Tazlău, Enăcheşti, Prisaca şi Turluianu) cu comuna Tescani (cu satele Tescani, Romăneşti şi Boşoteni).

Cele mai multe sate ale comunei sunt atestate la sfârşitul secolului al XV-lea, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea şi Ştefan cel Mare, fiind sate de răzeşi (Boşoteni şi Stroieşti, actualul Romăneşti).

Satele Turluianu şi Tescani sunt atestate din secolul al XVIII-lea, satul Prisaca este atestat din 1864, iar Enăcheşti din 1820, fiind întemeiate de boierii care au cumpărat moşii în zonă.

La Tescani a trăit şi a compus marele compozitor şi muzician român George Enescu, în casa soţiei sale-prinţesa Maruca Cantacuzino Enescu, fiica boierului Dumitru Rosetti Tescanu, loc de întâlnire atât pentru oamenii de cultură ai secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, cum ar fi Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, dar şi loc de întâlnire al oamenilor politici cum ar fi M. Kogălniceanu, Nicolae Iorga, etc.

În acest loc funcţionează secţia ,,Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu – George Enescu a muzeului G. Enescu-Bucureşti.

SUPRAFAȚA

Nr. crt. Teritoriul administrativ Total suprafaţă în administraţie (ha.)
1 Comuna Bereşti Tazlău 6 800 ha

Nr. crt. Denumire Suprafața (ha.)
1 Intravilan 170
2 Extravilan 6.630
Total 6.800

VECINĂTĂȚI

Nr. crt. Teritoriul administrativ Vecini 
1 Comuna Ardeoani Poduri, Măgireşti, Solonţ, Pârjol, Scorţeni, Bereşti-Tazlău
2 Comuna Strugari Mărgineni, Măgura, Luizii Călugăra, Sănduleni, Bereşti Tazlău, Scorţeni
3 Comuna Sănduleni Măgura, Livezi, Berzuinţi, Bereşti Tazlău
4 Comuna Poduri Măgireşti, Bucşeşti, Moineşti, Bereşti Tazlău

 

FORME DE RELIEF

Relieful este în proporție de 80% deluros, cu înaltimi nu prea mari, între 250-450 m. Sunt dealuri domoale, culmi semeţe, râul Tazlău primeşte afluenţi importanţi.
Geomorfologic, teritoriul cuprinde atat zona de luncă, formată din roci sedimentare aluvionare ale râului Tazlău, cât și zona deluroasă, formată din roci sedimentare de origine lacustră, roci care formează fundamentul Sarmațian și Pliocen al zonei subcarpatice.

CARACTERISTICI CLIMATICE

Regim climatic

Comuna Bereşti Tazlău se găsește în zona climatului continental, cu influențe ale maselor de aer arctic (anticiclonul siberian) în perioada de iarnă și de aer cald de tip mediteraneean în perioada verii.

 

Temperaturi – lunară şi anuală

Temperatura medie anuală este de 7,5 grade C, temperatura medie de vară este de 18-20 grade C iar cea de iarnă, de 6 grade C. Zona este și sub influența climatului subcarpatic cu ierni geroase dar mai scurte, veri călduroase și toamne lungi. Dinamica atmosferică este moderată, vânturile dominante fiind dinspre vest și nord-vest.

 

VEGETAŢIA ŞI FAUNA

Pe teritoriul comunei Bereşti-Tazlău sunt întâlnite păduri de stejar, de fag în zone mai înalte, precum şi arbuşti (măcieşi, porumbari, etc) iar dintre animale: vulpi, lupi , iepuri, păsări, etc.

REŢEA HIDROGRAFICĂ

Teritoriul comunei Bereşti Tazlău este străbătut de râul Tazlău, care curge de la nord spre sudul comunei unde se varsă următorii afluenţi: Cernu, Nădişa, Canal (Strâmba), Pârâul Fânaţului. De menţionat faptul că pe teritoriul satului Tescani, se unifică Tazlăul Mare (ce vine dinspre jud. Neamţ) cu Tazlăul Sărat (ce vine dinspre Zemeş).
Hidrologic, zona este bogată în ape de infiltrație în zona terasei râului Tazlău și săracă în zona deluroasă.
Alimentarea cu apă se face prin fântâni deschise, individuale sau pe colectivități mici, apa de infiltrație în zona terasei Tazlăului și a luncii pârâurilor fiind la adâncimea de 3-4,5 m; în zona deluroasă a intravilanului apele subterane apar neregulat, la adâncimi diferite de la un loc la altul, în general între 4-8 m, având debit redus.

RESURSE NATURALE ALE SUBSOLULUI

  • zăcăminte: ţiţei
  • materiale de construcţii: piatră, nisip, argilă